Poarta fostului han turcesc

Construită la începutul secolului al XIX-lea, Biserica Sfântul Spiridon, prezintă elemente specifice arhitecturii religioase ortodoxe din Moldova. Biserica are plan triconic, cu patru contraforţi şi cuprinde un pridvor închis, acoperit cu o calotă sferică şi naosul, uşor alungit, deasupra căruia se află turla ce redă imaginea lui Iisus Pantocrator. Două turle mari, cu baza pătrată din zid şi în continuare din lemn se ridică peste pridvor şi peste naos. La exterior, un brâu median din cărămizi aşezate pe colţ încinge biserica, acelaşi motiv ornamental repetându-se la baza turlelor. Fundaţia bisericii a fost realizată din bolovani de râu, iar zidăria din cărămidă de peste un metru grosime, cu învelitoarea din tablă şi susţinută de şarpantă. De-a lungul timpului, biserica a suportat mai multe intervenţii. La fel ca şi celelalte biserici din Galaţi, şi biserica Sfântul Spiridon a fost arsă în 1821. Cele mai valoroase elemente ale bisericii sunt catapeteasma şi icoanele. Surse text și foto: http://galatituristic.ro; https://www.viata-libera.ro

În anul 1776, domnitorul Mihail Racoviţă a ridicat Biserica Sfântul Nicolae şi a închinat-o mănăstirii Sfânta Ecaterina de la Muntele Sinai. Biserica avea dimensiuni mici şi plan trilobat. Anul construcţiei este marcat în fundaţiile şi în pardoseala actualei biserici. Biserica Sfântul Nicolae are planul în formă de navă, compartimentată prin două şiruri de coloane. Pe peretele de vest şi pe primele două coloane octogonale din biserică se sprijină turla Pantocrator, cu secţiune circulară. Catapeteasma din lemn sculptat separă absida altarului de restul bisericii. Pictura a fost refăcută dupa 1980 în culori foarte stridente. La exterior, biserica prezintă câteva elemente decorative greceşti: coloane dorice adosate, frontoane triunghiulare şi denticuli. Fundaţia este făcută din bolovani de râu, zidăria din cărămidă, şarpanta din lemn şi învelitoarea din tablă. Surse text și foto: http://galatituristic.ro/; http://www.biserici.org/

Biserica Sfântul Gheorghe din Galaţi a fost zidită în anul 1897, fiind sfinţită la 27 mai 1897 de episcopul Partenie Clinceni al Dunării de Jos. Numele bisericii a fost luat după Biserica Sf. Gheorghe, construită în 1664, aproape de Dunăre, în apropierea Bisericii Precista şi care, la momentul respectiv, se ruina treptat. Întrucât oamenii din parohie erau plugari, cărăuşi şi crescători de vite, al doilea hram a fost ales Sf. Patriarh Modest al Ierusalimului (sec. V), ocrotitorul necuvântătoarelor. Cel de-al treilea hram, Sf. Ecaterina, a fost adăugat în 1929. Reprezentative pentru Biserica Sf. Gheorghe, Modest şi Ecaterina din Galaţi sunt turla mare, iconostasul, stilul pictural deosebit, dar şi minunatul Epitaf lucrat în fir. Surse text și foto: http://galatituristic.ro; http://www.edj.ro/

Biserica „Sfântul Dumitru” a fost ctitorită de Vasile Lupu, domn al Moldovei (1634-1653). Nu se ştie exact în ce an a fost construită, dar misionarul catolic Petru Bogdan Bakšic (Deodato), aflat la Galaţi la 22 septembrie 1641 notează că în oraş „se află o biserică mare de zid şi frumoasă, ridicată de domn şi închinată Sfântului Mucenic Dumitru". Zidită cu piatră luată din castrul de la Bărboşi şi cărămidă, biserica a fost închinată Mănăstirii Vatoped de la Muntele Athos, ctitorie a aceluiaşi domnitor, iar construcţia ei poate fi pusă în legătură cu aducerea în ţară a moaştelor Sfintei Paraschiva, pe care domnitorul le-a primit în dar, în 1640, de la Patriarhia Constantinopolului pentru marile ajutoare băneşti pe care acesta le oferise. Surse text și foto: http://galatituristic.ro; http://www.edj.ro/

Mărturie a prezenței în oraș a unei comunități catolice, clădirea catedralei impresionează prin stilul romantic și forma de cruce a arhitecturei ei, precum și printr-o orgă încă funcțională, prima de acest gen în urbea gălățeană. Surse foto: http://galatituristic.ro; https://www.facebook.com/BisericaRomanoCatolicaGalati/

Biserica Mavromol („Stânca Neagră", în greacă) din Galaţi poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului", iar construcţia ei a fost începută de domnitorul Gheorghe Duca în timpul celei de-a treia domnii în Moldova (1678-1783) şi terminată în 1702 de fiul său, voievodul Constantin Duca. Acesta a închinat-o schitului Mavromol de la Constantinopol. După ce a fost arsă de turci în 1736, Grigore Duca, fiul lui Constantin Duca, a închinat-o Mitropoliei din Iaşi. Construcţia actuală datează din perioada 1858-1861 şi respectă planul iniţial, deşi stilul original a fost alterat prin introducerea absidelor, a contraforţilor, ferestrelor şi ocniţelor. Surse text și foto: http://galatituristic.ro; http://www.biserici.org/Bogdan Frunză

În mai bine de jumătate de secol, comunitatea ortodoxă a Galațiului a fost răsplătită cu o impresionantă Catedrală, cu elemente de stil neoromânesc și cu o originală frescă interioară. Monumentul de azi îl are drept ctitori pe chiar regele Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen și regina Maria. Surse foto: http://www.galatituristic.ro; https://www.facebook.com/arhiepiscopia.dunarii.de.jos/

Cea mai veche biserică medievală din Galați, trecută prin multe încercări cauzate de oameni, dar păstrând forma primă în care a răsărit pe pintenul dealului încă din veacul al XVII-lea. Dependentă bisericesc de Mitropolia Proilaviei, edificiul surprinde prin dubla utilitate (eclesiastică și militară) și prin modul ingenios în care cărămida și piatra, provenite din castrul roman de la Barboși, îngemănează într-o sinteză de istorie glorioasă și spiritualitate creștină. Surse foto: http://galatiturism.ro/; https://ro.wikipedia.org/ Sursă video: https://www.youtube.com/Romania Tour

Locuință boierească, devenită ulterior muzeu, în 1993, tocmai pentru că a aparținut familiei Cuza și pentru că în ea a locuit pârcălabul de Galați, viitorul Domn al Micii Uniri din 1859.