Teatrul Dramatic „Fani Tardini”

Clădirea actualului Colegiu Naţional „Costache Negri" a fost construită între anii 1898 şi 1902, inaugurarea sa având loc în martie 1902, în prezenţa Ministrului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, Spiru Haret. Clădirea este o şcoală tip „Spiru Haret", cu 16 săli de clasă, laboratoare, sală de festivităţi, bucătărie, sală de mese si dormitoare. Pentru a mări spaţiul de şcolarizare, după 1980,dormitoarele au fost compartimentate şi transformate în săli de clasă. Pe fronton este amplasat bustul lui Costache Negri, iar în faţa şcolii este amplasat bustul profesorului Nicolae Longinescu, primul director al instituţiei, lucrare aparţinând sculptorului Dumitriu Bârlad. Surse text și foto: http://galatituristic.ro; https://www.facebook.com/Colegiul.National.Costache.Negri.Galati/

Biserica Vovidenia din Galaţi, având hramul Intrarea Maicii Domnului în Biserică, a fost ctitorită în anul 1790 de banul Ion Cârja, în acelaşi an fiind sfinţită de protopopul G. Avram. Biserica are plan triconc cu elemente arhitecturale şi decorative specifice arhitecturii religioase moldoveneşti. Pronaosul este acoperit cu o boltă în leagăn, iar naosul este acoperit de turla Pantocrator, deasupra altarului ridicându-se o altă turlă, mai mică. La exterior, biserica este încinsă cu un brâu median format din două şiruri de cărămizi aşezate pe colţ. Cornişa este decorată cu ocniţe. Fundaţia este realizată din bolovani de râu şi beton, zidăria de cărămidă, şarpanta din lemn şi învelitoare din tablă. Turla clopotniţei de pe pridvor este o adăugire din 1901. Surse text și foto: http://galatituristic.ro/; http://www.edj.ro/

Biserica Sfinţii Voievozi a fost zidită între anii 1857 şi 1863, fiind clădită pe cel mai înalt loc al oraşului, supranumită din acest motiv „Catedrala din deal". Cu o arhitectură impunătoare, biserica a fost proiectată după planul catedralei din Bolgrad, la propunerea episcopului Melchisedec Ştefănescu (primul Episcop al Dunării de Jos, din 1864), fiind pe punctul de a deveni Catedrală a Galaţiului. Lăcaşul a fost ridicat în cimitirul fostului spital public, în care odihnesc trupurile soldaţilor ruşi căzuţi pe câmpurile de bătălie în războaiele ruso-turce, începând cu cel din 1806-1812 şi încheind cu Războiul Crimeei (1853-1856). În ultimii ani, Biserica Sfinţii Voievozi a fost restaurată capital pentru a treia oară, iar în anul 2011 Biserica a fost resfinţită. Sursă text și foto: http://galatituristic.ro/

Construită la începutul secolului al XIX-lea, Biserica Sfântul Spiridon, prezintă elemente specifice arhitecturii religioase ortodoxe din Moldova. Biserica are plan triconic, cu patru contraforţi şi cuprinde un pridvor închis, acoperit cu o calotă sferică şi naosul, uşor alungit, deasupra căruia se află turla ce redă imaginea lui Iisus Pantocrator. Două turle mari, cu baza pătrată din zid şi în continuare din lemn se ridică peste pridvor şi peste naos. La exterior, un brâu median din cărămizi aşezate pe colţ încinge biserica, acelaşi motiv ornamental repetându-se la baza turlelor. Fundaţia bisericii a fost realizată din bolovani de râu, iar zidăria din cărămidă de peste un metru grosime, cu învelitoarea din tablă şi susţinută de şarpantă. De-a lungul timpului, biserica a suportat mai multe intervenţii. La fel ca şi celelalte biserici din Galaţi, şi biserica Sfântul Spiridon a fost arsă în 1821. Cele mai valoroase elemente ale bisericii sunt catapeteasma şi icoanele. Surse text și foto: http://galatituristic.ro; https://www.viata-libera.ro

În anul 1776, domnitorul Mihail Racoviţă a ridicat Biserica Sfântul Nicolae şi a închinat-o mănăstirii Sfânta Ecaterina de la Muntele Sinai. Biserica avea dimensiuni mici şi plan trilobat. Anul construcţiei este marcat în fundaţiile şi în pardoseala actualei biserici. Biserica Sfântul Nicolae are planul în formă de navă, compartimentată prin două şiruri de coloane. Pe peretele de vest şi pe primele două coloane octogonale din biserică se sprijină turla Pantocrator, cu secţiune circulară. Catapeteasma din lemn sculptat separă absida altarului de restul bisericii. Pictura a fost refăcută dupa 1980 în culori foarte stridente. La exterior, biserica prezintă câteva elemente decorative greceşti: coloane dorice adosate, frontoane triunghiulare şi denticuli. Fundaţia este făcută din bolovani de râu, zidăria din cărămidă, şarpanta din lemn şi învelitoarea din tablă. Surse text și foto: http://galatituristic.ro/; http://www.biserici.org/

Biserica Sfântul Gheorghe din Galaţi a fost zidită în anul 1897, fiind sfinţită la 27 mai 1897 de episcopul Partenie Clinceni al Dunării de Jos. Numele bisericii a fost luat după Biserica Sf. Gheorghe, construită în 1664, aproape de Dunăre, în apropierea Bisericii Precista şi care, la momentul respectiv, se ruina treptat. Întrucât oamenii din parohie erau plugari, cărăuşi şi crescători de vite, al doilea hram a fost ales Sf. Patriarh Modest al Ierusalimului (sec. V), ocrotitorul necuvântătoarelor. Cel de-al treilea hram, Sf. Ecaterina, a fost adăugat în 1929. Reprezentative pentru Biserica Sf. Gheorghe, Modest şi Ecaterina din Galaţi sunt turla mare, iconostasul, stilul pictural deosebit, dar şi minunatul Epitaf lucrat în fir. Surse text și foto: http://galatituristic.ro; http://www.edj.ro/

Biserica „Sfântul Dumitru” a fost ctitorită de Vasile Lupu, domn al Moldovei (1634-1653). Nu se ştie exact în ce an a fost construită, dar misionarul catolic Petru Bogdan Bakšic (Deodato), aflat la Galaţi la 22 septembrie 1641 notează că în oraş „se află o biserică mare de zid şi frumoasă, ridicată de domn şi închinată Sfântului Mucenic Dumitru". Zidită cu piatră luată din castrul de la Bărboşi şi cărămidă, biserica a fost închinată Mănăstirii Vatoped de la Muntele Athos, ctitorie a aceluiaşi domnitor, iar construcţia ei poate fi pusă în legătură cu aducerea în ţară a moaştelor Sfintei Paraschiva, pe care domnitorul le-a primit în dar, în 1640, de la Patriarhia Constantinopolului pentru marile ajutoare băneşti pe care acesta le oferise. Surse text și foto: http://galatituristic.ro; http://www.edj.ro/

Mărturie a prezenței în oraș a unei comunități catolice, clădirea catedralei impresionează prin stilul romantic și forma de cruce a arhitecturei ei, precum și printr-o orgă încă funcțională, prima de acest gen în urbea gălățeană. Surse foto: http://galatituristic.ro; https://www.facebook.com/BisericaRomanoCatolicaGalati/

Biserica Mavromol („Stânca Neagră", în greacă) din Galaţi poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului", iar construcţia ei a fost începută de domnitorul Gheorghe Duca în timpul celei de-a treia domnii în Moldova (1678-1783) şi terminată în 1702 de fiul său, voievodul Constantin Duca. Acesta a închinat-o schitului Mavromol de la Constantinopol. După ce a fost arsă de turci în 1736, Grigore Duca, fiul lui Constantin Duca, a închinat-o Mitropoliei din Iaşi. Construcţia actuală datează din perioada 1858-1861 şi respectă planul iniţial, deşi stilul original a fost alterat prin introducerea absidelor, a contraforţilor, ferestrelor şi ocniţelor. Surse text și foto: http://galatituristic.ro; http://www.biserici.org/Bogdan Frunză