Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos

Cea mai veche biserică medievală din Galați, trecută prin multe încercări cauzate de oameni, dar păstrând forma primă în care a răsărit pe pintenul dealului încă din veacul al XVII-lea. Dependentă bisericesc de Mitropolia Proilaviei, edificiul surprinde prin dubla utilitate (eclesiastică și militară) și prin modul ingenios în care cărămida și piatra, provenite din castrul roman de la Barboși, îngemănează într-o sinteză de istorie glorioasă și spiritualitate creștină. Surse foto: http://galatiturism.ro/; https://ro.wikipedia.org/ Sursă video: https://www.youtube.com/Romania Tour

Având ca locație un spațiu generos, Pădurea de la Gârboavele, Muzeul Satului – gospodărie tradițională reconstituie sub aspect etnografic tipul de locuință specific zonei noastre. În cadrul muzeului se regăsesc trei gospodării tradiționale din zona Galațiului, din localitățile Corod, Măstăcani, Cavadinești și o gospodărie tradițională din raionul Cahul, Republica Moldova. Ca aspect inedit, remarcăm atât casa cu ascunzătoare, cât și anexele – chimnița, samaluc, saia, adăpost pentru râșniță, toate oferind o imagine complexă nu doar asupra unor forme de locuire, ci și asupra unor contexte socio-istorice și culturale, pe fondul cărora acestea s-au conturat. Arhitectura locuințelor reprezentate din Zona Galațiului corespunde aproximativ sf. sec. XVIII – începutul sec. XIX, un rol important în reconstituirea acestora având cercetările întreprinse de cunoscutul etnolog Eugen Holban și membrii Secției Cercetare, Conservare și Valorificare a Creației și Tradiției Populare din cadrul Centrului Cultural "Dunărea de Jos".

Locuință boierească, devenită ulterior muzeu, în 1993, tocmai pentru că a aparținut familiei Cuza și pentru că în ea a locuit pârcălabul de Galați, viitorul Domn al Micii Uniri din 1859.

Muzeul de Artă Vizuală din Galați este primul muzeu de artă contemporană românească din țară, inaugurat în anul 1967. Cea mai însemnată parte a patrimoniului și a expunerii permanente a muzeului o constituie operele realizate în perioada 1967-2012. Personalități de renume ale picturii și sculpturii contemporane românești, reprezentate prin creații de o valoare recunoscută pe plan național și internațional sunt prezente pe simezele muzeului: Horia Bernea, Ion Salisteanu, Ion Alin Gheorghiu, Marin Gherasim, Teodor Moraru, Octav Grigorescu, Georgeta Naparus, Paula Ribariu, Stefan Caltia, Gheorghe Anghel, Ion Irimescu, Vida Geza, George Apostu, Ovidiu Maitec, Napoleon Tiron. Muzeul are o structură dinamică prin organizarea de expoziții, micro-expoziții, diverse manifestări cu publicul (concerte, dezbateri, expuneri pe teme de artă, lecții de istoria artei, proiecții de filme, etc.), simpozioane, tabere de creație și alte programe care promovează cele mai semnificative orientări din arta contemporană românească în țară și peste hotare.

Pe o latură a acestei Agore danubiene sunt plasate cele două secțiuni ale muzeului: istorie veche și lapidarium, cu relicve și alte mărturii despre civilizația bimilenară a locurilor. Surse foto: http://galatituristic.ro; https://www.facebook.com/muzeugl/

Construit în vecinătatea fluviului, Grădina Botanică, Acvariul și Planetariul se îngemănează într-o imagine a Raiului, în care minunile pământului, ale apelor și ale cerului se arătau primilor oameni în toată măreția lor. Sursă foto: https://www.facebook.com/141371159286702/; Florin Matei Photography