Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii "Răzvan Angheluţă"

MINA Pop-Up Galați este un proiect co-finantat de Primăria Municipiului Galați și găzduit de Shopping City Galați. Spațiul temporar include un cort de 450 mp cu proiecții 360°, instalat în parcarea centrului comercial (Bd. George Coșbuc nr. 251) și va fi deschis publicului între 5 iulie și 2 noiembrie 2025. MINA – Museum of Immersive New Art este primul muzeu imersiv din România, un concept inovator care aduce împreună arta și tehnologia. Cu locații permanente în București și Cluj și o ediție Pop-Up itinerantă, MINA promovează educația vizuală și exprimarea artistică prin mijloace multimedia și interactive. Fiecare spectacol este o experiență unică, care deschide noi frontiere în educație, artă și tehnologie, adresându-se publicului de toate vârstele. Program de vizitare MINA Pop-Up Galați din 5 iulie 2025 Luni – Vineri: 11:00 – 21:00 Sâmbătă: 10:00 - 21:00 Duminică: 10:00 – 20:00 *Accesul se face cu cel puțin o oră înainte de închidere. Ultimele două intervale ale zilei sunt recomandate adulților și copiilor peste 10 ani. *Programul poate suferi modificări. Programul complet și bilete:  www.minamuseum.com/minapopup

Planetariul şi Observatorul Astronomic constituie locul în care astronomia este la ea acasă. Observatorul astronomic se găseşte la etajul doi al Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi, lângă Planetariu. Este cel mai mare şi mai modern observator public din România, fiind primul observator public cu acoperiş tractabil din ţară. Veţi avea ocazia să priviţi sper cer prin cel mai mare telescop destinat publicului din România. Tot aici veţi putea vedea transmisii live ale unor imagini cu Luna şi alte corpuri cereşti. Cu ocazia unor evenimente astronomice se fac şi transmisii live ale eclipselor de Soare şi de Lună. Accesul copiilor sub 7 ani, la Observatorul astronomic, este restricționat. Proiecțiile de la Plantetariu se difuzează pentru grupuri de minim 5 persoane interesate. Accesul copiilor sub 3 ani este restricționat. Biletele pot fi procurate de la magazinul situat la parterul muzeului. Surse text și foto: https://astronomiegalati.wordpress.com/; http://www.cmsngl.ro/; https://www.facebook.com/AstroGalati/?ref=page_internal

Muzeul Zonei Pescărești este situat în Pădurea Gârboavele, în aceeași zonă ca și Muzeul Satului, fiind reprezentat de un ansamblu de obiective ce cuprinde două gospodării tradiţionale, o cherhana, un iaz, un pavilion pentru activităţi culturale în aer liber şi împrejmuiri. Muzeul reconstituie sub aspect etnografic tipul de locuință specific Zonei Etnografice Covurlui Nord și a Zonei Etnografice Galați, cele două zone etnografice situate în partea de est a județului Galați. Cherhanaua reprezintă pentru zona pescărească, locul destinat primirii, sortării și comercializării peștelui, dar și al depozitării uneltelor de pescuit. Cherhanaua este situată în zona de pescuit și este o construcție din chirpici, pe structură de lemn, acoperită cu stuf. Iazul este populat cu specii de pești specifice zonei. Vegetația specifică zonei de apă: salcie, stuf, papură, exemplifică arealul și completează din punct de vedere estetic obiectivul. Surse text, foto și video: https://www.ccdj.ro/; https://www.youtube.com/ccdj galati; https://exploremag.ro/muzeul-zonei-pescaresti/

Intrată în conştiinţa gălăţenilor ca Farmacia Ţinc (ce figurează în Lista monumentelor istorice la poziţia GL-II-m-B-03045 ), clădirea-sediu al Casei Colecţiilor Galaţi, construită la 1900, s-a impus în peisajul arhitectural al oraşului Galaţi - specific începutului de secol XX - prin elemente stilistice definitorii şi a avut ca destinaţie iniţială o farmacie şi locuinţă. Farmacia a funcţionat la parter, în timp ce la nivelele superioare a fost locuinţa farmacistului şi spaţiul alocat personalului de serviciu. Imobilul a avut destinaţia de farmacie până în anul 1989, când o expertiză tehnică a dispus evacuarea din motive de siguranţă. Restaurarea clădirii are loc între 1994 - 2006, prin finanţarea Ministerului Culturii şi Cultelor şi a Consiliului Judeţului Galaţi. Muzeul găzduiește expoziții de ambient interior și colecții memoriale, dintre care cele mai importante sunt colecțiile „George Maksay” - furnizor al Curții Regale și fotograf de lux al Galațiului, și „Smaranda Brăescu” - prima femeie parașutist cu brevet din România, născută în comuna Buciumeni din actualul județ Galați. Surse text și foto: http://www.migl.ro/; https://ro.wikipedia.org/

Grădina Botanică din Galați a luat ființă în anul 1990, ca secție a Complexului Muzeal de Științele Naturii „Răsvan Angheluță”. Patrimoniul Grădinii Botanice este format din peste 260.000 de exemplare de arbori, arbuști și flori. Grădina se întinde pe o suprafață de 18 ha și este structurată pe șase sectoare: ornamental, sere, plante utile, rosarium, flora și vegetația României (5,3 ha), flora Globului. În anul 2014 a fost inaugurată o zonă inedită, destinată publicului vizitator - Grădina Senzorială, unică în România. Pe o suprafaţă de 750 mp s-au construit cinci grădini verticale, cinci alveole cu plante aromatice şi utile, precum şi o alee terapeutică – pe care publicul poate umbla...desculţ. Aleea are mai multe suprafeţe: pietriş, piatră spartă, piatră de râu, fân, conuri, cărămidă, nisip, scoarţă de copac şi buşteni de lemn. Vizitatorul desculţ va păşi peste acestea, experimentând o adevărată terapie de relaxare prin simpla atingere a piciorului gol de elementele amintite. Terapia continuă prin intermediul celor zece scaune de exterior din lemn (tip şezlong), pe care iubitorii de natură se pot aşeza pentru a asculta natura sau a simţi mirosul plantelor aromatice din alveolele situate la intrarea în grădină. Surse text și foto: https://locuridinromania.ro; https://adevarul.ro; https://www.facebook.com/141371159286702/

Având ca locație un spațiu generos, Pădurea de la Gârboavele, Muzeul Satului – gospodărie tradițională reconstituie sub aspect etnografic tipul de locuință specific zonei noastre. În cadrul muzeului se regăsesc trei gospodării tradiționale din zona Galațiului, din localitățile Corod, Măstăcani, Cavadinești și o gospodărie tradițională din raionul Cahul, Republica Moldova. Ca aspect inedit, remarcăm atât casa cu ascunzătoare, cât și anexele – chimnița, samaluc, saia, adăpost pentru râșniță, toate oferind o imagine complexă nu doar asupra unor forme de locuire, ci și asupra unor contexte socio-istorice și culturale, pe fondul cărora acestea s-au conturat. Arhitectura locuințelor reprezentate din Zona Galațiului corespunde aproximativ sf. sec. XVIII – începutul sec. XIX, un rol important în reconstituirea acestora având cercetările întreprinse de cunoscutul etnolog Eugen Holban și membrii Secției Cercetare, Conservare și Valorificare a Creației și Tradiției Populare din cadrul Centrului Cultural "Dunărea de Jos".

Locuință boierească, devenită ulterior muzeu, în 1993, tocmai pentru că a aparținut familiei Cuza și pentru că în ea a locuit pârcălabul de Galați, viitorul Domn al Micii Uniri din 1859.

Clădire situată într-un ansamblu ce include statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza și Grădina Publică, actualul muzeu impresionează prin eleganța sobră a clădirii și prin relicvariul religios prezent în sălile de expunere. Ca și catedrală episcopală, palatul a beneficiat la inaugurare de prezența familiei regale și a guvernaților vremii.

Muzeul de Artă Vizuală din Galați este primul muzeu de artă contemporană românească din țară, inaugurat în anul 1967. Cea mai însemnată parte a patrimoniului și a expunerii permanente a muzeului o constituie operele realizate în perioada 1967-2012. Personalități de renume ale picturii și sculpturii contemporane românești, reprezentate prin creații de o valoare recunoscută pe plan național și internațional sunt prezente pe simezele muzeului: Horia Bernea, Ion Salisteanu, Ion Alin Gheorghiu, Marin Gherasim, Teodor Moraru, Octav Grigorescu, Georgeta Naparus, Paula Ribariu, Stefan Caltia, Gheorghe Anghel, Ion Irimescu, Vida Geza, George Apostu, Ovidiu Maitec, Napoleon Tiron. Muzeul are o structură dinamică prin organizarea de expoziții, micro-expoziții, diverse manifestări cu publicul (concerte, dezbateri, expuneri pe teme de artă, lecții de istoria artei, proiecții de filme, etc.), simpozioane, tabere de creație și alte programe care promovează cele mai semnificative orientări din arta contemporană românească în țară și peste hotare.