Locații

Palatul Comisiei Europene a Dunării a fost ridicat între anii 1895 şi 1896, se pare, după planurile inginerilor C.F. Robesco şi R. Effingham Grant. În această clădire funcţiona Secretariatul General, se păstrau arhiva şi biblioteca şi se ţineau şedinţele plenare. Comisia Europeană a Dunării a funcţionat în acest spaţiu până la desfiinţarea sa, în 1948. Din 1968, clădirea găzduieşte Biblioteca judeţeană „V.A. Urechia". În faţa bibliotecii a fost dezvelit, în 1971, bustul fondatorului bibliotecii, V.A. Urechia, operă a sculptorului Nicolae Pascu-Goia. Realizat din piatră, în planuri largi, portretul este unul expresiv, care degajă demnitate, vigoare şi înalte frământări lăuntrice. Surse text și foto: http://galatituristic.ro; http://www.edj.ro/; https://www.facebook.com/bibliotecagalati/

Biblioteca a fost deschisa in anul 2001, are 16 000 de documente si peste 7000 de cititori. Scopul institutiei este de a promova cultura franceza si cultura in general. Fundatia Eugène Ionesco, care sustine activitatea bibliotecii, poseda doua cladiri in care biblioteca isi desfasoara activitatea. La bibliothèque a été ouverte pour le public en 2001, elle a 16 000 documents et plus de 7000 lecteurs. Le but de l'institution est de promouvoir la culture française et la culture en général. La fondation Eugène Ionesco, qui soutient l'activité de la bibliothèque, est la propriétaire des deux immeubles dans lesquels la bibliothèque déroule son activité.

Cea mai veche biserică medievală din Galați, trecută prin multe încercări cauzate de oameni, dar păstrând forma primă în care a răsărit pe pintenul dealului încă din veacul al XVII-lea. Dependentă bisericesc de Mitropolia Proilaviei, edificiul surprinde prin dubla utilitate (eclesiastică și militară) și prin modul ingenios în care cărămida și piatra, provenite din castrul roman de la Barboși, îngemănează într-o sinteză de istorie glorioasă și spiritualitate creștină. Surse foto: http://galatiturism.ro/; https://ro.wikipedia.org/ Sursă video: https://www.youtube.com/Romania Tour

Construcție de secol XIX, monumentală și semnificativă pentru ceea ce a însemnat comunitatea greacă din vechiul Galați. Monumentul e parte a unui ansamblu arhitectural, căruia i s-a adăugat recent o Agora. Surse foto: http://basilica.ro/; http://galatituristic.ro/; http://www.edj.ro

Biserica Mavromol („Stânca Neagră", în greacă) din Galaţi poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului", iar construcţia ei a fost începută de domnitorul Gheorghe Duca în timpul celei de-a treia domnii în Moldova (1678-1783) şi terminată în 1702 de fiul său, voievodul Constantin Duca. Acesta a închinat-o schitului Mavromol de la Constantinopol. După ce a fost arsă de turci în 1736, Grigore Duca, fiul lui Constantin Duca, a închinat-o Mitropoliei din Iaşi. Construcţia actuală datează din perioada 1858-1861 şi respectă planul iniţial, deşi stilul original a fost alterat prin introducerea absidelor, a contraforţilor, ferestrelor şi ocniţelor. Surse text și foto: http://galatituristic.ro; http://www.biserici.org/Bogdan Frunză

Mărturie a prezenței în oraș a unei comunități catolice, clădirea catedralei impresionează prin stilul romantic și forma de cruce a arhitecturei ei, precum și printr-o orgă încă funcțională, prima de acest gen în urbea gălățeană. Surse foto: http://galatituristic.ro; https://www.facebook.com/BisericaRomanoCatolicaGalati/

Biserica „Sfântul Dumitru” a fost ctitorită de Vasile Lupu, domn al Moldovei (1634-1653). Nu se ştie exact în ce an a fost construită, dar misionarul catolic Petru Bogdan Bakšic (Deodato), aflat la Galaţi la 22 septembrie 1641 notează că în oraş „se află o biserică mare de zid şi frumoasă, ridicată de domn şi închinată Sfântului Mucenic Dumitru". Zidită cu piatră luată din castrul de la Bărboşi şi cărămidă, biserica a fost închinată Mănăstirii Vatoped de la Muntele Athos, ctitorie a aceluiaşi domnitor, iar construcţia ei poate fi pusă în legătură cu aducerea în ţară a moaştelor Sfintei Paraschiva, pe care domnitorul le-a primit în dar, în 1640, de la Patriarhia Constantinopolului pentru marile ajutoare băneşti pe care acesta le oferise. Surse text și foto: http://galatituristic.ro; http://www.edj.ro/

Biserica Sfântul Gheorghe din Galaţi a fost zidită în anul 1897, fiind sfinţită la 27 mai 1897 de episcopul Partenie Clinceni al Dunării de Jos. Numele bisericii a fost luat după Biserica Sf. Gheorghe, construită în 1664, aproape de Dunăre, în apropierea Bisericii Precista şi care, la momentul respectiv, se ruina treptat. Întrucât oamenii din parohie erau plugari, cărăuşi şi crescători de vite, al doilea hram a fost ales Sf. Patriarh Modest al Ierusalimului (sec. V), ocrotitorul necuvântătoarelor. Cel de-al treilea hram, Sf. Ecaterina, a fost adăugat în 1929. Reprezentative pentru Biserica Sf. Gheorghe, Modest şi Ecaterina din Galaţi sunt turla mare, iconostasul, stilul pictural deosebit, dar şi minunatul Epitaf lucrat în fir. Surse text și foto: http://galatituristic.ro; http://www.edj.ro/

În anul 1776, domnitorul Mihail Racoviţă a ridicat Biserica Sfântul Nicolae şi a închinat-o mănăstirii Sfânta Ecaterina de la Muntele Sinai. Biserica avea dimensiuni mici şi plan trilobat. Anul construcţiei este marcat în fundaţiile şi în pardoseala actualei biserici. Biserica Sfântul Nicolae are planul în formă de navă, compartimentată prin două şiruri de coloane. Pe peretele de vest şi pe primele două coloane octogonale din biserică se sprijină turla Pantocrator, cu secţiune circulară. Catapeteasma din lemn sculptat separă absida altarului de restul bisericii. Pictura a fost refăcută dupa 1980 în culori foarte stridente. La exterior, biserica prezintă câteva elemente decorative greceşti: coloane dorice adosate, frontoane triunghiulare şi denticuli. Fundaţia este făcută din bolovani de râu, zidăria din cărămidă, şarpanta din lemn şi învelitoarea din tablă. Surse text și foto: http://galatituristic.ro/; http://www.biserici.org/

Construită la începutul secolului al XIX-lea, Biserica Sfântul Spiridon, prezintă elemente specifice arhitecturii religioase ortodoxe din Moldova. Biserica are plan triconic, cu patru contraforţi şi cuprinde un pridvor închis, acoperit cu o calotă sferică şi naosul, uşor alungit, deasupra căruia se află turla ce redă imaginea lui Iisus Pantocrator. Două turle mari, cu baza pătrată din zid şi în continuare din lemn se ridică peste pridvor şi peste naos. La exterior, un brâu median din cărămizi aşezate pe colţ încinge biserica, acelaşi motiv ornamental repetându-se la baza turlelor. Fundaţia bisericii a fost realizată din bolovani de râu, iar zidăria din cărămidă de peste un metru grosime, cu învelitoarea din tablă şi susţinută de şarpantă. De-a lungul timpului, biserica a suportat mai multe intervenţii. La fel ca şi celelalte biserici din Galaţi, şi biserica Sfântul Spiridon a fost arsă în 1821. Cele mai valoroase elemente ale bisericii sunt catapeteasma şi icoanele. Surse text și foto: http://galatituristic.ro; https://www.viata-libera.ro

Biserica Sfinţii Voievozi a fost zidită între anii 1857 şi 1863, fiind clădită pe cel mai înalt loc al oraşului, supranumită din acest motiv „Catedrala din deal". Cu o arhitectură impunătoare, biserica a fost proiectată după planul catedralei din Bolgrad, la propunerea episcopului Melchisedec Ştefănescu (primul Episcop al Dunării de Jos, din 1864), fiind pe punctul de a deveni Catedrală a Galaţiului. Lăcaşul a fost ridicat în cimitirul fostului spital public, în care odihnesc trupurile soldaţilor ruşi căzuţi pe câmpurile de bătălie în războaiele ruso-turce, începând cu cel din 1806-1812 şi încheind cu Războiul Crimeei (1853-1856). În ultimii ani, Biserica Sfinţii Voievozi a fost restaurată capital pentru a treia oară, iar în anul 2011 Biserica a fost resfinţită. Sursă text și foto: http://galatituristic.ro/

Biserica Vovidenia din Galaţi, având hramul Intrarea Maicii Domnului în Biserică, a fost ctitorită în anul 1790 de banul Ion Cârja, în acelaşi an fiind sfinţită de protopopul G. Avram. Biserica are plan triconc cu elemente arhitecturale şi decorative specifice arhitecturii religioase moldoveneşti. Pronaosul este acoperit cu o boltă în leagăn, iar naosul este acoperit de turla Pantocrator, deasupra altarului ridicându-se o altă turlă, mai mică. La exterior, biserica este încinsă cu un brâu median format din două şiruri de cărămizi aşezate pe colţ. Cornişa este decorată cu ocniţe. Fundaţia este realizată din bolovani de râu şi beton, zidăria de cărămidă, şarpanta din lemn şi învelitoare din tablă. Turla clopotniţei de pe pridvor este o adăugire din 1901. Surse text și foto: http://galatituristic.ro/; http://www.edj.ro/

Proiectată inițial ca locuință, construcția în stil eclectic, cu elemente plastic-decorative de origini neoclasiciste de origini franceze, a fost închiriată în perioada 1897–1906 pentru sediul Pârcălăbiei/Prefecturii judeţului Covurlui. În lungul șir de proprietari se remarcă Evstratie Ivan Geshov, care provenea dintr-o familie puternică de bancheri şi negustori bulgari, iar la momenul moștenirii imobilului, era ministru de finanțe al Bulgariei. Putem spune că această clădire emblematică a renăscut după 150 de ani, și-a redobândit strălucirea de altădată și a fost redată comunității, după lucrările ample de restaurare pe care le-am derulat cu fonduri europene.

În mai bine de jumătate de secol, comunitatea ortodoxă a Galațiului a fost răsplătită cu o impresionantă Catedrală, cu elemente de stil neoromânesc și cu o originală frescă interioară. Monumentul de azi îl are drept ctitori pe chiar regele Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen și regina Maria. Surse foto: http://www.galatituristic.ro; https://www.facebook.com/arhiepiscopia.dunarii.de.jos/

Clădirea actualului Colegiu Naţional „Costache Negri" a fost construită între anii 1898 şi 1902, inaugurarea sa având loc în martie 1902, în prezenţa Ministrului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, Spiru Haret. Clădirea este o şcoală tip „Spiru Haret", cu 16 săli de clasă, laboratoare, sală de festivităţi, bucătărie, sală de mese si dormitoare. Pentru a mări spaţiul de şcolarizare, după 1980,dormitoarele au fost compartimentate şi transformate în săli de clasă. Pe fronton este amplasat bustul lui Costache Negri, iar în faţa şcolii este amplasat bustul profesorului Nicolae Longinescu, primul director al instituţiei, lucrare aparţinând sculptorului Dumitriu Bârlad. Surse text și foto: http://galatituristic.ro; https://www.facebook.com/Colegiul.National.Costache.Negri.Galati/

Localul Colegiului Naţional „Vasile Alecsandri" a fost construit între anii 1888 şi 1890. Locul pe care funcţionează şi astăzi a fost cumpărat de Primărie (primar fiind C.Ressu, tatăl pictorului Camil Ressu) de la doamna Elpinica Hristudor Alexandri. În faţa şcolii se găseşte bustul lui Vasile Alecsandri, realizat de sculptorul Gheorghe Terescenco după o fotografie a poetului din 1863. Acesta este încadrat la o mică distanţă, la stânga de bustul lui V.A. Urechia, fondatorul bibliotecii publice din Galaţi, iar la dreapta de cel al lui Ioan Cetăţianu, primul director al acestei prestigioase instituţii şi profesor aici între 1876 şi 1896. Surse text și foto: http://galatituristic.ro/; https://www.facebook.com/CNVAgalati

Grand Hotel este o construcţie de la începutul secolului al XX-lea, fiind ridicată la iniţiativa marelui proprietar Elie (Ilie) Climi (Climis) şi făcând parte din grupul de 18 hoteluri construite în epocă la Galaţi, odată cu noul impuls al vieţii comerciale în vestitul port de la Dunăre. Grand Hotel este o clădire în stil compozit, cu elemente de decoraţie neoclasice şi baroce. Ca elemente de arhitectură se remarcă două bowindow-uri, dispuse simetric faţă de intrarea principală şi care sunt bogat decorate, încadrate cu ornamente verticale cu motive geometrice şi florale şi puse în valoare la nivelul streaşinei prin frontoane decorative semicirculare. Intrarea principală este accentuată de prezenţa celor două balcoane de onoare, dispuse la nivelul celor două etaje, încadrate cu coloane decorative identice cu cele care încadrează cele două bowindow-uri. Se remarcă, de asemenea, decoraţiile ancadramentelor ferestrelor de la cele două etaje şi ale cornişei. Faţadele nord şi sud prezintă decoraţii realizate după modelele elaborate de arhitecţii locali, care caută să asigure o legătură între faţada principală şi cea secundară, orientată spre strada Logofăt Tăutu. După Al Doilea Război Mondial, clădirea a fost sediu al administraţiei Partidului Comunist, iar după anul 1990 a devenit sediul Primăriei Municipiului Galaţi. Surse text și foto: http://galatituristic.ro; http://www.galatiidealtadata.volte.ro/; https://adevarul.ro

Construcție integrată astăzi în ansamblul Universității "Dunărea de Jos", ridicată de Biserica Catolică și condusă de Ordinul Carmelitelor, școala de fete, cu statut de pension de domnișoare, a fost una din cele mai performante instituții de acest gen. Sursă foto: http://galatituristic.ro

Intrată în conştiinţa gălăţenilor ca Farmacia Ţinc (ce figurează în Lista monumentelor istorice la poziţia GL-II-m-B-03045 ), clădirea-sediu al Casei Colecţiilor Galaţi, construită la 1900, s-a impus în peisajul arhitectural al oraşului Galaţi - specific începutului de secol XX - prin elemente stilistice definitorii şi a avut ca destinaţie iniţială o farmacie şi locuinţă. Farmacia a funcţionat la parter, în timp ce la nivelele superioare a fost locuinţa farmacistului şi spaţiul alocat personalului de serviciu. Imobilul a avut destinaţia de farmacie până în anul 1989, când o expertiză tehnică a dispus evacuarea din motive de siguranţă. Restaurarea clădirii are loc între 1994 - 2006, prin finanţarea Ministerului Culturii şi Cultelor şi a Consiliului Judeţului Galaţi. Muzeul găzduiește expoziții de ambient interior și colecții memoriale, dintre care cele mai importante sunt colecțiile „George Maksay” - furnizor al Curții Regale și fotograf de lux al Galațiului, și „Smaranda Brăescu” - prima femeie parașutist cu brevet din România, născută în comuna Buciumeni din actualul județ Galați. Surse text și foto: http://www.migl.ro/; https://ro.wikipedia.org/

Locuință boierească, devenită ulterior muzeu, în 1993, tocmai pentru că a aparținut familiei Cuza și pentru că în ea a locuit pârcălabul de Galați, viitorul Domn al Micii Uniri din 1859.

Pe o latură a acestei Agore danubiene sunt plasate cele două secțiuni ale muzeului: istorie veche și lapidarium, cu relicve și alte mărturii despre civilizația bimilenară a locurilor. Surse foto: http://galatituristic.ro; https://www.facebook.com/muzeugl/

Clădire situată într-un ansamblu ce include statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza și Grădina Publică, actualul muzeu impresionează prin eleganța sobră a clădirii și prin relicvariul religios prezent în sălile de expunere. Ca și catedrală episcopală, palatul a beneficiat la inaugurare de prezența familiei regale și a guvernaților vremii.

Operă a arhitectului Ion Mincu, zveltă și elegantă, a fost gândită pentru a celebra o istorie ce avea să se împlinească prin Marea Unire de la 1 decembrie 1918. Surse foto: http://galatituristic.ro; https://www.facebook.com/prefecturagalati/

Palatul de Justiție este astăzi sediul central al Universității "Dunărea de Jos". Clădire monumentală spectaculoasă, prin proporții, sală a pașilor pierduți, cu elemente de arhitectură medievală românească, prima întâlnire semnificativă în seria de edificii ridicate la început de secol XX pe axa străzii Domnești. Surse foto: http://galatituristic.ro/; https://www.facebook.com/ugal.ro/

O clădire monumentală, ridicată în vechiul port al Galaților, plămânul economic al Moldovei medievale, menită să celebreze prin zveltețe și eleganță vecinătatea benefică a Dunării, punct de plecări și sosiri, când aventuroase, când pline de romantism. Sursă foto: http://galatituristic.ro/

Port și târg comercial, Galați excela prin hanuri, căci de aici porneau drumurile de apă spre Orient și Occident și cele de pământ spre Moldova și Muntenia. Dintr-un astfel de han, situat pe drumul de pământ ce ducea spre Nord a mai rămas o poartă, iar sub pământ hrube îndestulătoare pentru poloboace. Sursă foto: https://www.historia.ro, http://www.justitiecurata.ro

Evreii s-au preocupat, dintru începutul așezărilor, de viață religioasă. La început, în case de rugăciuni instalate în case de locuit și apoi prin construirea sinagogilor de către diferite categorii de enoriași care le frecventau. Astfel, în 1780 se înființează Sinagoga Mare în curtea căreiea s-a instalat și o mikwe cu baie de aburi. Sinagoga Mare a funcționat și ca prim sediu pentru Comunitatea Evreilor din Galați (epitropia).

http://www.fanitardini.ro/