Turnul de Televiziune

Strada Domnească constituia coloana vertebrală a orașului Galați în secolul al XIX-lea și în prima jumătate a secolului al XX-lea. Astăzi și-a pierdut farmecul de odinioară. Strada Domnească a fost comparată în acele vremuri cu Calea Victoriei din Capitală, „dar îndoit mai largă, cu trotuare mai largi, plantate cu tei mirositori şi castani stufoşi”, scria Gheorghe Cristescu în „Farmecul Dunării şi Galaţii”. Unică în ţară prin aspect, strada Domnească era foarte frumoasă. Nici nu e de mirare că aici au fost construite case aristocratice până în apropierea Grădinii Publice. Cele mai vechi clădiri ale ansamblului urban la care ne referim datează din secolul al XIX-lea și au fost construite în stil neoclasic și secession. Dintre acestea menționăm Biserica romano-catolică din Galați și Institutul „Notre Dame de Sion”. În primii ani ai secolului al XX-lea, pe strada Domnească s-au ridicat clădiri reprezentative pentru oraşul de la Dunăre, dar şi pentru portofoliul arhitecţilor creatori ai stilului neoromânesc. Potrivit Direcţiei Judeţene de Cultură Galaţi, „lungimea Străzii Domneşti de la Piaţa Regală la Parcul Carol este de 4 kilometri. De la noul Palat al Justiţiei şi până la capăt este plantată cu tei. De la Piaţa Regală la Palatul Justiţiei sunt magazinele cele mai mari şi mai luxoase aşa cum se văd în marile oraşe occidentale.” Surse text și foto: https://adevarul.ro; https://ro.wikipedia.org; http://www.galatituristic.ro

Amenajată la jumătatea secolului al XX-lea în scop turistic și pentru a ameliora circulația motorizată, Faleza Dunării reprezintă unul dintre cele mai importante obiective turistice din Galați. Cele două trepte – faleza superioară și faleza inferioară – au fost construite în urma consolidării unei forme de relief relativ instabile (un pat de loess alcătuit cu mii de ani în urmă). Se întind pe o lungime de circa 4 kilometri, paralel cursului Dunării, ceea ce transformă faleza din Galați în cea mai lungă faleză din Europa (de pe cursul Dunării). Faleza nu face doar deliciul turiștilor: localnicii care mențin un stil de viață activ vin pe faleză pentru a face jogging, pentru a se antrena în aer liber, pentru a merge cu bicicleta sau pentru a face o tură pe role. De la bac până la Palatul Navigației (cele două capete ale falezei), indiferent de vreme și de aglomerație, faleza este terenul de sport în aer liber al gălățeanului obișnuit. Dar faleza este și inspirație: pentru fotografii amatori și profesioniști, Faleza Dunării oferă unele dintre cele mai interesante și spectaculoase cadre demne de pus pe film din Galați. Surse text și foto: http://galatiturism.ro/faleza-dunarii/; https://www.facebook.com/FalezaDunariiGalati/; Doru Daniel Photography

Situl arheologic daco-roman de la Tirighina-Bărboşi se află în partea de vest a oraşului Galati, în apropierea şoselei spre Tecuci şi Brăila, DN25. Primele cercetări de teren au fost întreprinse la Bărboşi de către Gheorghe Săulescu, iar cercetările arheologice sistematice au fost iniţiate de către Vasile Pârvan în 1912 şi continuate de Gheorghe Ştefan în anii 1935-1936. În aşezare au fost descoperite locuinţe de suprafaţă construite odinioară din stâlpi de lemn, nuiele, pomestuială de chirpic şi bordeie. N. Gostar, Silviu Sanie şi Şeiva Sanie au descoperit în anul 1963 o zonă cultică sesizată arheologic prin prezenţa a şase tamburi din lemn, dispuşi pe două alineamente, cu analogii la sanctuarul descoperit la Zargedava. Cercetările au avut rezultate fructuoase şi în ceea ce priveşte materialul arheologic. În timpul numeroaselor campanii arheologice derulate în acest sit, au fost prelevate mărturii materiale (ceramică, unelte din fier, arme, obiecte de podoabă şi accesorii vestimentare, statuete, fragmente de coloane, etc.), care au îmbogăţit cunoştinţele ştiinţifice despre istoria civilizaţiei umane pe aceste locuri. Sursă text și foto: http://www.migl.ro/expo/temporare/2014/secvente/secvente_sit_tirighina.html