Locații

"Mai mult ca oricând suntem cu toţii conştienţi de cât de dăunător este plasticul pentru natură. Oceane întregi sunt pline de plastic, ţări întregi sunt poluate cu acest material, devenit din ce în ce mai prezent în viaţa noastră. Ce nu se spune şi nu se ştie cu adevărat este efectul plasticului asupra organismului uman. Problemele de mediu sunt deosebit de complexe, deoarece cauzele sunt interdependente, fapt ce necesită acţiuni la toate nivelurile. Noi prin această lucrare dorim să facem şi mai conştientă nevoia de stopare a poluării şi de curăţare a mediului înconjurător. Este primul pas în a face schimbări şi în a îndrepta lucrurile.

"Back to back" este o lucrare colaborativă realizată de Cristian Scutaru și Roper. Lucrarea este o îmbinare inedită de stiluri, deoarece background-ul artiștilor este unul total diferit. Semnificația acesteia se leagă de punctul zero al apariției artei stradale și transformarea sa în ultimii 30 de ani. Arta urbană este o formă de artă contemporană care s-a dezvoltat în a doua parte a secolului XX, în cadrul unor experimente care își propuneau integrarea spațiului în arta creată. Înainte de această abordare organizată a existat ceea ce se numește "street art", care se referea în principal la lettering.

Proiectată inițial ca locuință, construcția în stil eclectic, cu elemente plastic-decorative de origini neoclasiciste de origini franceze, a fost închiriată în perioada 1897–1906 pentru sediul Pârcălăbiei/Prefecturii judeţului Covurlui. În lungul șir de proprietari se remarcă Evstratie Ivan Geshov, care provenea dintr-o familie puternică de bancheri şi negustori bulgari, iar la momenul moștenirii imobilului, era ministru de finanțe al Bulgariei. Putem spune că această clădire emblematică a renăscut după 150 de ani, și-a redobândit strălucirea de altădată și a fost redată comunității, după lucrările ample de restaurare pe care le-am derulat cu fonduri europene.

Casa Lambrinidi a fost construită în anul 1880, probabil pe locul unde mai existase un imobil înainte, aşa cum reiese din tabloul clădirilor construite între 1879-1882.

Situl arheologic daco-roman de la Tirighina-Bărboşi se află în partea de vest a oraşului Galati, în apropierea şoselei spre Tecuci şi Brăila, DN25. Primele cercetări de teren au fost întreprinse la Bărboşi de către Gheorghe Săulescu, iar cercetările arheologice sistematice au fost iniţiate de către Vasile Pârvan în 1912 şi continuate de Gheorghe Ştefan în anii 1935-1936. În aşezare au fost descoperite locuinţe de suprafaţă construite odinioară din stâlpi de lemn, nuiele, pomestuială de chirpic şi bordeie. N. Gostar, Silviu Sanie şi Şeiva Sanie au descoperit în anul 1963 o zonă cultică sesizată arheologic prin prezenţa a şase tamburi din lemn, dispuşi pe două alineamente, cu analogii la sanctuarul descoperit la Zargedava. Cercetările au avut rezultate fructuoase şi în ceea ce priveşte materialul arheologic. În timpul numeroaselor campanii arheologice derulate în acest sit, au fost prelevate mărturii materiale (ceramică, unelte din fier, arme, obiecte de podoabă şi accesorii vestimentare, statuete, fragmente de coloane, etc.), care au îmbogăţit cunoştinţele ştiinţifice despre istoria civilizaţiei umane pe aceste locuri. Sursă text și foto: http://www.migl.ro/expo/temporare/2014/secvente/secvente_sit_tirighina.html

Construit în vecinătatea fluviului, Grădina Botanică, Acvariul și Planetariul se îngemănează într-o imagine a Raiului, în care minunile pământului, ale apelor și ale cerului se arătau primilor oameni în toată măreția lor. Sursă foto: https://www.facebook.com/141371159286702/; Florin Matei Photography

Eufonic - Mandria Locala - 2021  Graffiti

Amenajată la jumătatea secolului al XX-lea în scop turistic și pentru a ameliora circulația motorizată, Faleza Dunării reprezintă unul dintre cele mai importante obiective turistice din Galați. Cele două trepte – faleza superioară și faleza inferioară – au fost construite în urma consolidării unei forme de relief relativ instabile (un pat de loess alcătuit cu mii de ani în urmă). Se întind pe o lungime de circa 4 kilometri, paralel cursului Dunării, ceea ce transformă faleza din Galați în cea mai lungă faleză din Europa (de pe cursul Dunării). Faleza nu face doar deliciul turiștilor: localnicii care mențin un stil de viață activ vin pe faleză pentru a face jogging, pentru a se antrena în aer liber, pentru a merge cu bicicleta sau pentru a face o tură pe role. De la bac până la Palatul Navigației (cele două capete ale falezei), indiferent de vreme și de aglomerație, faleza este terenul de sport în aer liber al gălățeanului obișnuit. Dar faleza este și inspirație: pentru fotografii amatori și profesioniști, Faleza Dunării oferă unele dintre cele mai interesante și spectaculoase cadre demne de pus pe film din Galați. Surse text și foto: http://galatiturism.ro/faleza-dunarii/; https://www.facebook.com/FalezaDunariiGalati/; Doru Daniel Photography

'Family' autor @Pandele Radu .Lucrarea se intinde pe o suprafata de 150 de mp si prezinta un portret de grup cu 3 personaje, poate chiar o familie care trece prin perete.Siluetele fac parte din seria de portrete oamenilor oglinda care isi reflecta contextul si habitatul in propriul chip.

"FORWARD" se numește muralul propus de Roxana Scutaru pentru Htag Festival FESTIVAL și îl are ca protagonist pe YUPPA, un personaj-declanșator de mecanisme, pe care Roxana îl modelează în funcție de subiectele abordate în schițele ei. Tema festivalului, "Hope" este subliniata prin plasarea personajului în 3 ipostaze stilistice, dupa o secventialitate inspirata de banda desenata, ca simbol al adaptarii la 3 medii diferite, dinamica și adaptabilitatea fiind esential necesare evoluției.

"Generatii" - autor ATOMA 207 mp tehnica mixtă. Lucrarea prezintă legătura dintre planul trecut, prezent și viitor. Bunicii sunt ghizii copilăriei nepotilor, sunt reprezentați trecutului pe care construim viitorul. Prezența tehnologie simbolizată prin ochelari VR înfățișează influența în fața legături emoționale formate. Muralul are simbolul ancorei și timonei în semn de mulțumire pentru toți marinarii și navaliștii din zona Galați.

Grădina Botanică din Galați a luat ființă în anul 1990, ca secție a Complexului Muzeal de Științele Naturii „Răsvan Angheluță”. Patrimoniul Grădinii Botanice este format din peste 260.000 de exemplare de arbori, arbuști și flori. Grădina se întinde pe o suprafață de 18 ha și este structurată pe șase sectoare: ornamental, sere, plante utile, rosarium, flora și vegetația României (5,3 ha), flora Globului. În anul 2014 a fost inaugurată o zonă inedită, destinată publicului vizitator - Grădina Senzorială, unică în România. Pe o suprafaţă de 750 mp s-au construit cinci grădini verticale, cinci alveole cu plante aromatice şi utile, precum şi o alee terapeutică – pe care publicul poate umbla...desculţ. Aleea are mai multe suprafeţe: pietriş, piatră spartă, piatră de râu, fân, conuri, cărămidă, nisip, scoarţă de copac şi buşteni de lemn. Vizitatorul desculţ va păşi peste acestea, experimentând o adevărată terapie de relaxare prin simpla atingere a piciorului gol de elementele amintite. Terapia continuă prin intermediul celor zece scaune de exterior din lemn (tip şezlong), pe care iubitorii de natură se pot aşeza pentru a asculta natura sau a simţi mirosul plantelor aromatice din alveolele situate la intrarea în grădină. Surse text și foto: https://locuridinromania.ro; https://adevarul.ro; https://www.facebook.com/141371159286702/

Gradinita numărul 1 fosta "Luceafarul" din Galati implineste anul acesta 50 de ani de existenta. Cu aceasta ocazie ii uram un La mulți ani cu cât mai multe realizări și aceast mural realizat de Cristian Corolenco . "Gravity" de este un mix intre literele de graffiti tratate ca obiecte abstracte pe un fundal realist acompaniat de privirile visătoare și uimite a doi copii. Se spune ca cei mici sunt speranța noastră și ne punem baza in ei că vor construi o lume mai bună. Lucrarea "Gravity" țintește să-i îndrume șă-si folosească imaginația, să îndrăznească să viseze. Deși suntem strâns legați de acest pământ, imaginația trebuie să călătorească prin cosmos.

”There Is Hope” este o lucrare colaborativă realizată de Harcea Pacea, care a realizat personajele, împreună cu @vladimirovicious -Vladude, care a realizat și textul. Semnificația lucrării se leagă și de tematica festivalului ”Speranța”, cele două personaje reprezintă importanța investirii în noile generații, în speranța unui viitor mai bun. Învestirea nu vine fără sacrificii, și date fiind gravitatea provocărilor pe care noile generații le vor avea de înfruntat devine o provocare în sine înzestrarea viitoarelor generații cu valori noi, care pe timpul copilăriei noastre nici nu existau. Lucrarea cu o suprafata de 500 de metri patrați, se află pe lateralul blocului A1 scara 2 din cartierul Micro 20 mun. Galați, aflat la intersecția străzilor Otelarilor cu Brailei, în spatele patiseriei Dana. Cu o înalțime de 11 nivele, lucrearea este cea mai înaltă picture murală din regiunea Moldovei, cât și un record personal pentru artști.

M1 - 2021 este o lucrare de ~480m2 realizată de ILUC Lucrarea are la baza forme geometrice bine definite, ce au ca sursă de inspirație elemente din portul popular românesc. Prin stilul său, Iluc își dorește ca privitorul să scoată capul din plământ și să interpreteze lucrarea sa după bunul plac și imaginația fiecăruia. 

Lacul Brateș, aflat la confluența Prutului cu Dunărea, este unul dintre cele mai mari lacuri din România, fiind o importantă bază de pescuit și una dintre atracțiile turistice ale Galațiului. Supranumit "Balatonul României", Lacul Brateș făcea parte din mica deltă a Prutului din zona de vărsare, ce înșira salba de lacuri și bălți de pe ambele maluri ale râului. În anul 2011, Lacul Brateș a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică. Situl deține trei tipuri de habitate naturale: ape dulci continentale (stătătoare și curgătoare), culturi cerealiere extensive (inclusiv culturi de rotație cu dezmiriștire) și păduri caducifoliate (amestec de salcie albă indigenă cu plop alb și plop negru). Dintre speciile avifaunistice întâlnite aici, menționăm: pelicanul comun, chirighiță-cu-obraz-alb, chirighiță neagră, vânturelul de seară, gâscă cu gât roșu, gârliță mare, rață fluierătoare, rață mică, rață mare, lișiță, egretă mare și ciocănitoare pestriță mică Surse text și foto: https://www1.agerpres.ro; https://ro.wikipedia.org/

MINA Pop-Up Galați este un proiect co-finantat de Primăria Municipiului Galați și găzduit de Shopping City Galați. Spațiul temporar include un cort de 450 mp cu proiecții 360°, instalat în parcarea centrului comercial (Bd. George Coșbuc nr. 251) și va fi deschis publicului între 5 iulie și 2 noiembrie 2025. MINA – Museum of Immersive New Art este primul muzeu imersiv din România, un concept inovator care aduce împreună arta și tehnologia. Cu locații permanente în București și Cluj și o ediție Pop-Up itinerantă, MINA promovează educația vizuală și exprimarea artistică prin mijloace multimedia și interactive. Fiecare spectacol este o experiență unică, care deschide noi frontiere în educație, artă și tehnologie, adresându-se publicului de toate vârstele. Program de vizitare MINA Pop-Up Galați din 5 iulie 2025 Luni – Vineri: 11:00 – 21:00 Sâmbătă: 10:00 - 21:00 Duminică: 10:00 – 20:00 *Accesul se face cu cel puțin o oră înainte de închidere. Ultimele două intervale ale zilei sunt recomandate adulților și copiilor peste 10 ani. *Programul poate suferi modificări. Programul complet și bilete:  www.minamuseum.com/minapopup

Intrată în conştiinţa gălăţenilor ca Farmacia Ţinc (ce figurează în Lista monumentelor istorice la poziţia GL-II-m-B-03045 ), clădirea-sediu al Casei Colecţiilor Galaţi, construită la 1900, s-a impus în peisajul arhitectural al oraşului Galaţi - specific începutului de secol XX - prin elemente stilistice definitorii şi a avut ca destinaţie iniţială o farmacie şi locuinţă. Farmacia a funcţionat la parter, în timp ce la nivelele superioare a fost locuinţa farmacistului şi spaţiul alocat personalului de serviciu. Imobilul a avut destinaţia de farmacie până în anul 1989, când o expertiză tehnică a dispus evacuarea din motive de siguranţă. Restaurarea clădirii are loc între 1994 - 2006, prin finanţarea Ministerului Culturii şi Cultelor şi a Consiliului Judeţului Galaţi. Muzeul găzduiește expoziții de ambient interior și colecții memoriale, dintre care cele mai importante sunt colecțiile „George Maksay” - furnizor al Curții Regale și fotograf de lux al Galațiului, și „Smaranda Brăescu” - prima femeie parașutist cu brevet din România, născută în comuna Buciumeni din actualul județ Galați. Surse text și foto: http://www.migl.ro/; https://ro.wikipedia.org/

Locuință boierească, devenită ulterior muzeu, în 1993, tocmai pentru că a aparținut familiei Cuza și pentru că în ea a locuit pârcălabul de Galați, viitorul Domn al Micii Uniri din 1859.

Muzeul de Artă Vizuală din Galați este primul muzeu de artă contemporană românească din țară, inaugurat în anul 1967. Cea mai însemnată parte a patrimoniului și a expunerii permanente a muzeului o constituie operele realizate în perioada 1967-2012. Personalități de renume ale picturii și sculpturii contemporane românești, reprezentate prin creații de o valoare recunoscută pe plan național și internațional sunt prezente pe simezele muzeului: Horia Bernea, Ion Salisteanu, Ion Alin Gheorghiu, Marin Gherasim, Teodor Moraru, Octav Grigorescu, Georgeta Naparus, Paula Ribariu, Stefan Caltia, Gheorghe Anghel, Ion Irimescu, Vida Geza, George Apostu, Ovidiu Maitec, Napoleon Tiron. Muzeul are o structură dinamică prin organizarea de expoziții, micro-expoziții, diverse manifestări cu publicul (concerte, dezbateri, expuneri pe teme de artă, lecții de istoria artei, proiecții de filme, etc.), simpozioane, tabere de creație și alte programe care promovează cele mai semnificative orientări din arta contemporană românească în țară și peste hotare.

Pe o latură a acestei Agore danubiene sunt plasate cele două secțiuni ale muzeului: istorie veche și lapidarium, cu relicve și alte mărturii despre civilizația bimilenară a locurilor. Surse foto: http://galatituristic.ro; https://www.facebook.com/muzeugl/

Clădire situată într-un ansamblu ce include statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza și Grădina Publică, actualul muzeu impresionează prin eleganța sobră a clădirii și prin relicvariul religios prezent în sălile de expunere. Ca și catedrală episcopală, palatul a beneficiat la inaugurare de prezența familiei regale și a guvernaților vremii.

Având ca locație un spațiu generos, Pădurea de la Gârboavele, Muzeul Satului – gospodărie tradițională reconstituie sub aspect etnografic tipul de locuință specific zonei noastre. În cadrul muzeului se regăsesc trei gospodării tradiționale din zona Galațiului, din localitățile Corod, Măstăcani, Cavadinești și o gospodărie tradițională din raionul Cahul, Republica Moldova. Ca aspect inedit, remarcăm atât casa cu ascunzătoare, cât și anexele – chimnița, samaluc, saia, adăpost pentru râșniță, toate oferind o imagine complexă nu doar asupra unor forme de locuire, ci și asupra unor contexte socio-istorice și culturale, pe fondul cărora acestea s-au conturat. Arhitectura locuințelor reprezentate din Zona Galațiului corespunde aproximativ sf. sec. XVIII – începutul sec. XIX, un rol important în reconstituirea acestora având cercetările întreprinse de cunoscutul etnolog Eugen Holban și membrii Secției Cercetare, Conservare și Valorificare a Creației și Tradiției Populare din cadrul Centrului Cultural "Dunărea de Jos".

Muzeul Zonei Pescărești este situat în Pădurea Gârboavele, în aceeași zonă ca și Muzeul Satului, fiind reprezentat de un ansamblu de obiective ce cuprinde două gospodării tradiţionale, o cherhana, un iaz, un pavilion pentru activităţi culturale în aer liber şi împrejmuiri. Muzeul reconstituie sub aspect etnografic tipul de locuință specific Zonei Etnografice Covurlui Nord și a Zonei Etnografice Galați, cele două zone etnografice situate în partea de est a județului Galați. Cherhanaua reprezintă pentru zona pescărească, locul destinat primirii, sortării și comercializării peștelui, dar și al depozitării uneltelor de pescuit. Cherhanaua este situată în zona de pescuit și este o construcție din chirpici, pe structură de lemn, acoperită cu stuf. Iazul este populat cu specii de pești specifice zonei. Vegetația specifică zonei de apă: salcie, stuf, papură, exemplifică arealul și completează din punct de vedere estetic obiectivul. Surse text, foto și video: https://www.ccdj.ro/; https://www.youtube.com/ccdj galati; https://exploremag.ro/muzeul-zonei-pescaresti/

"Nevertrust" autor Popescu 2,3/30 - este despre libertatea desfășurării personale, o exprimare interactivă cu privitorul a unei stari de spirit care poate provoca o comunicare la un nivel mai mult sau mai putin profund.

Cristian Scutaru - Openness 2  2019

Oraselul Copiilor Sursă foto cover: http://stiridegalati.ro/

Pădurea Gârboavele găzduiește Grădina Zoologică, Muzeul Satului și Muzeul Pescăresc, fiind o importantă zonă de agrement pentru gălățeni. Situată în partea sud-estică a județului Galați, pe teritoriul administrativ al comunei Tulucești, în apropierea drumului național DN24D, Pădurea Gârboavele a fost declarată sit de importanță comunitară în anul 2007, ocupând o suprafață de 219 ha. Situl reprezintă o zonă de câmpie (râuri, lunci, pajiști, păduri de foioase și tufărișuri) încadrată în bioregiune stepică a Podișului Moldovenesc. Conservă habitate naturale de tip: tufărișuri de foioase ponto-sarmatice, vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp și vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos. Protejează o gamă variată de floră (stejar, stejar brumăriu, stejar pufos, păducel, porumbar, alun turcesc, măceș, scumpie) și faună rară. Surse text și foto: https://ro.wikipedia.org/; http://www.informatii-romania.ro/

Fiecare oraș are povestea sa, pe care o transmite cu fiecare generație. Povestea orașului este despre locurile sale, despre clădiri, despre evenimente și nu în ultimul rând despre oamenii săi. Sunt povești pe care timpul le înghite dar sunt și povești care continuă să fie spuse. Pentru tine, pentru ascultător frumos de snoave am ales să glăsuim povestea Pieței Domnești. În primul rând cine este Piața Domnească, ce veșminte poartă, ce chip ia și cu ce voce ne povestește? Află că Piața Domnească se găsește la loc de cinste, la intersecția a două artere importante pe care te-au purtat pașii de nenumărate ori, Strada Brailei și Strada Domnească. Povestea Pieței Domnești a început să se scrie acum mai bine de jumătate de veac când arhitecții au dat viață Hotelului Dunărea. Iar deși timpul a trecut, Hotelul Dunărea a întinerit și veșmintele sale s-au îmbogățit, cu încă o stea devenind astăzi Hotelul Danube Stars***. Cu ale sale haine noi, Hotelul Danube Stars *** continuă să spună și el povestea Pieței Domnești, din perspectiva clădirii reprezentative, premiată pentru caracterul istoric al arhitecturii sale, pe care trecerea timpului o face și mai valoroasă pentru memoria colectivă a acestui oraș. Tot la adăpostul Pieței Domnești regăsești și Hotelul Galați Centrum ***. Cu siguranță l-ai remarcat, asemănându-se prin înălțimea-i impozantă cu un far care veghează asupra pieței. Și nu doar înălțimile recomandă Hotelul Galați Centrum ***, întrucât acesta de mai bine de treizeci de ani este singurul hotel de business aflat la kilometrul zero al orașului, unde toate drumurile se intersectează. Povestea Pieței Domnești continuă să se scrie și să se povestească, având pentru fiecare ascultător o taină. Și tainele sale sunt multe căci în Piața Domnescă vei regăsi prilej și loc de relaș prin restaurante și terase, pe numele lor Blue Sun și Rapsodia, cu bucate dintre cele mai alese și pe alese. Pe cei cu dor de ducă, de mai bine de 27 de ani Agenția Galtour Travel îi ajută să-și facă bagajele. Tot în piață vei putea să-ți îmbogățesti tolba cu amintiri din First Club iar când va fi de muncă Piața Domnească îți va veni în ajutor prin Centrul de Afaceri cât și prin numeroasele sedii de bănci de aici. Așadar, ascultătorule, vino în Piața Domnească să povestim împreună!

Pisica Patrata este o legenda vie a intervențiilor urbane și a streetart-ului românesc.

Planetariul şi Observatorul Astronomic constituie locul în care astronomia este la ea acasă. Observatorul astronomic se găseşte la etajul doi al Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi, lângă Planetariu. Este cel mai mare şi mai modern observator public din România, fiind primul observator public cu acoperiş tractabil din ţară. Veţi avea ocazia să priviţi sper cer prin cel mai mare telescop destinat publicului din România. Tot aici veţi putea vedea transmisii live ale unor imagini cu Luna şi alte corpuri cereşti. Cu ocazia unor evenimente astronomice se fac şi transmisii live ale eclipselor de Soare şi de Lună. Accesul copiilor sub 7 ani, la Observatorul astronomic, este restricționat. Proiecțiile de la Plantetariu se difuzează pentru grupuri de minim 5 persoane interesate. Accesul copiilor sub 3 ani este restricționat. Biletele pot fi procurate de la magazinul situat la parterul muzeului. Surse text și foto: https://astronomiegalati.wordpress.com/; http://www.cmsngl.ro/; https://www.facebook.com/AstroGalati/?ref=page_internal

Lucrarea sintetizeaza simbolistica nuferilor care reprezinta puritate, inocenta din noi si speranta unui nou inceput.

Strada Domnească constituia coloana vertebrală a orașului Galați în secolul al XIX-lea și în prima jumătate a secolului al XX-lea. Astăzi și-a pierdut farmecul de odinioară. Strada Domnească a fost comparată în acele vremuri cu Calea Victoriei din Capitală, „dar îndoit mai largă, cu trotuare mai largi, plantate cu tei mirositori şi castani stufoşi”, scria Gheorghe Cristescu în „Farmecul Dunării şi Galaţii”. Unică în ţară prin aspect, strada Domnească era foarte frumoasă. Nici nu e de mirare că aici au fost construite case aristocratice până în apropierea Grădinii Publice. Cele mai vechi clădiri ale ansamblului urban la care ne referim datează din secolul al XIX-lea și au fost construite în stil neoclasic și secession. Dintre acestea menționăm Biserica romano-catolică din Galați și Institutul „Notre Dame de Sion”. În primii ani ai secolului al XX-lea, pe strada Domnească s-au ridicat clădiri reprezentative pentru oraşul de la Dunăre, dar şi pentru portofoliul arhitecţilor creatori ai stilului neoromânesc. Potrivit Direcţiei Judeţene de Cultură Galaţi, „lungimea Străzii Domneşti de la Piaţa Regală la Parcul Carol este de 4 kilometri. De la noul Palat al Justiţiei şi până la capăt este plantată cu tei. De la Piaţa Regală la Palatul Justiţiei sunt magazinele cele mai mari şi mai luxoase aşa cum se văd în marile oraşe occidentale.” Surse text și foto: https://adevarul.ro; https://ro.wikipedia.org; http://www.galatituristic.ro

De oriunde ai veni spre Galați, dinspre Brăila, pe apă sau pe uscat, de la mare distanță vezi Turnul de Televiziune, o construcție unică în România și asemănătoare cu alte două turnuri, unul din Canada (Toronto), celălalt din Germania (Berlin). Principala atracție a turnului o reprezintă imaginea panoramică asupra zonei. Din interiorul cupolei se pot vedea, în zilele senine, cursul Dunării, Munții Dobrogei, dar și o bună parte din Republica Moldova, de dincolo de Giurgiulești. Turnul este din beton armat, constituit dintr-o coloană înaltă, prin interiorul căreia se află ascensorul care urcă către partea superioară a turnului, unde se află o construcție modulară, cilindrică, cu trei etaje, care cuprinde un restaurant, amplasat pe unul dintre ele, iar pe celelalte două sunt relee și instalații de televiziune. Surse foto: http://www.ziarulevenimentul.ro/; https://www.viata-libera.ro/